Trăim în cea mai bună Românie de până acum
Trăim în cea mai bună, mai bogată, dinamică și plină de provocări ROMÂNIE din istorie. Și noi, românii, suntem mai evoluați, mai bogați, mai în rândul lumii... Nu avem de ce să ne fie rușine când ne comparăm cu alte nații. Ba, chiar ar trebui sa fim mândri de noi!
Doar un nihilist sau total pesimist nu vede că, cu toate minusurile inerente, viața noastră este mai bună, mai lungă, mai sănătoasă, casele noastre sunt mai mari, mai dotate, putem călători liber, fără restricții, facem cumpărături (bine, aici uneori chiar în exces), avem mai multe mașini, calculatoare, haine...
Sigur, ne dorim ca tot progresul nostru la toate capitolele să fie mai rapid, peste noapte, dacă se poate... Dar, dacă privim la scara istoriei, la obiectivele mari și la realizările importante, ne-am mișcat în direcția potrivită cu toate beneficiile care au decurs de aici.
Fără a avea pretenția că această „fotografie” este una completă, haideți să vedem câteva date statistice care ne arată dintr-o privire că românul de azi trăiește într-o țară mai bună decât acum 30 de ani, iar calitatea vieții este mult îmbunătățită.
Acesta este manifestul nostru
de 1 Decembrie, Ziua Națională a
României
Ești tare când râzi,
chiar dacă e greu.
Ești tare când nu te lași...
Și nici pe alții nu-i lași să te doboare.
Când ești modest...
deși nu ai de ce.
Când faci ce trebuie făcut.
Când spui ce trebuie spus.
Când ești așa cum ești
cu adevărat.
Ești tare când cânți...
Când îi strângi pe toți...
Și pui bucuria în capul mesei.
Ești tare... cel mai tare!
Când dai o mână de ajutor.
TU faci ca România
să fie un popor!
De 1 DECEMBRIE,
Dă România TARE!
La Mulți Ani, România!
Câți suntem în România?
Conform datelor de la 01 ianuarie 2021, publicate de Institutul Național de Statistică, în România sunt 19.186.201 rezidenți, în scădere cu 142.600 de persoane față de 1 ianuarie 2020. Un rezident este o persoană de naționalitate română, străină sau apatridă care are reședința obișnuită în România pe o perioadă de cel puțin 12 luni. Cauza principală a declinului față de 2020 este creșterea naturală negativă (numărul de decedați a depășit numărul născuților vii cu 120.273 persoane). Populația urbană, precum și cea feminină sunt majoritare (53,6% și 51%, respectiv).
De remarcat în tabelul de mai jos saltul demografic din urmă cu 55 de ani, ca urmare a intrării în vigoare a celebrului Decret - Lege 770 prin care avorturile erau interzise.
Trăim mai mult
și mai bine
Speranța de viață este un indicator al calității care a crescut constant în România, în ultimii ani.
Pe de altă parte, îmbătrânirea demografică a devenit mai accentuată, ajungând la 123,9 persoane în vârstă la 100 de tineri persoane sub 15 ani. Rata de dependență de vârstă a crescut de la 53 la 53,6 tineri și vârstnici la 100 adulți.
Evoluția câștigului mediu salarial net
Dacă am văzut datele privind vârsta până la care ajungem, ne interesează și cum trăim și cât câștigăm. Salariul mediu este suma medie de bani pe care un angajat o încasează pentru o perioadă de timp, de obicei lunar. Având în vedere că este o medie care se calculează ca raport între masa salarială și numărul total de salariați, nu înseamnă că toți angajații vor încasa aceeași sumă.
De remarcat că la începutul anilor 1990 cele mai mari salarii medii nete se înregistrau, după cele din Capitală, în județele cu profil preponderent minier sau industrial, cu giganți de stat – precum Hunedoara, Gorj și Galați - care acum nu se mai regăsesc în Top 15. Locul lor a fost luat, treptat, de județe care au atras investiții private de anvergură și care au dezvoltat în jurul lor platforme industriale moderne, cum găsim în Cluj, Timiș și Sibiu. Se observă, de asemenea, că diferența salarială dintre Capitală și celelalte județe este în continuă scădere, semn că oferta de locuri de muncă bine plătite nu se mai limitează doar la București, fiind nevoie de specialiști în toată țara.
Datele sunt exprimate în lei vechi (ROL) până în anul 2004, inclusiv. Din 2005 salariile sunt exprimate în lei noi (RON). Este afișat topul celor mai mari câștiguri din 15 județe.
Câștigul real în comparație cu inflația
După ce am văzut care este câștigul salarial mediu net, să analizăm și care a fost câștigul real în comparație cu inflația. Câștigul real are ca bază de pornire nivelul anului 1990 (unde a fost alocată valoarea de 100 de puncte), evoluția următoare raportându-se la acest nivel.
Inflația este exprimată în procente. Este importantă relaționarea acestora, inflația fiind unul dintre cei mai importanți factori care erodează puterea reală de cumpărare.
Remarcăm că am revenit la câștigul real din 1990 de abia în anul aderării la Uniunea Europeană, în 2007. Cele două perioade cu hiperinflații (1992-1994 cu o inflație anuală maximă de 256% în 1993 și 1997-1998 cu o inflație de 154,8% în 1997) au tras puternic în jos puterea de cumpărare. Începând cu anul 2005 România a reușit să înregistreze nu mai puțin de 17 ani consecutivi de inflație „sub două cifre” (de sub 10%). Anul acesta inflația anuală este de așteptat să fie în jurul valorii de 14%, în special pe fondul exploziei prețurilor la produse energetice la nivel global.
În 2021, valoarea indicatorului este de 227, comparată cu etalonul 100 din anul 1990, respectiv un salariu de peste două ori mai mare, ca putere efectivă de cumpărare.
România este acum o democraţie reală
Revoluția din Decembrie 1989 a adus și revenirea României pe un parcurs democratic. Printre primele articole ale Constituției adoptate în 1991 se prevede că România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Din 1990 încoace au fost organizate alegeri libere, alternanța la guvernare realizându-se pașnic, fără probleme majore. În urma primelor alegeri parlamentare, din mai 1990, au intrat în Camera Deputaților reprezentanții a nu mai puțin de 27 de formațiuni politice (dintre care 11 formațiuni ale unor minorități naționale) și a 7 formațiuni în Senat, semn de pluralism politic și respect față de minoritățile din România.
Vedem care sunt componențele actuale ale celor două camere ale Parlamentului României în raport cu ultimele două legislaturi.
Senat
Camera Deputatilor
Suntem membri cu drepturi depline în NATO
România este, din 2004, membră cu drepturi depline în NATO - cea mai puternică și mai sigură alianță militară din istorie. De 18 ani, suntem apărați de orice risc de agresiune militară străină. Garanțiile de securitate pe care ni le oferă NATO sunt fără precedent în istoria poporului român. Acest lucru se vede cel mai bine azi în Ucraina, țară care nu este membră a Alianței și care se confruntă cu un război devastator, declanșat de Rusia.
Săptămâna trecută Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, aprecia implicarea României și întărea garanțiile pe care alianța militară le oferă României.
„România este un aliat NATO ferm și foarte apreciat și de-a lungul ultimilor ani și luni, am crescut semnificativ prezența NATO în regiunea Mării Negre, în estul alianței. Regiunea Mării Negre este acum de o importanță strategică imensă. Suntem foarte recunoscători pentru angajamentul puternic al României față de alianța noastră transatlantică, care a ajutat la menținerea păcii în Europa pentru atâtea decenii. Salutăm faptul că România contribuie la NATO în atât de multe feluri și, de asemenea, salutăm și faptul că România ajută Ucraina, vecinul său! Este important pentru Ucraina, dar este foarte important și pentru securitatea noastră, pentru că este în interesul acestei securități să ne asigurăm că președintele Putin nu câștigă în Ucraina.”
De 16 ani, suntem în Uniunea Europeană, cu drepturi depline
Poate cel mai important obiectiv național realizat în istoria recentă este aderarea la Uniunea Europeană.
Începând cu 1 ianuarie 2007, România este membru cu drepturi depline în acest spațiu politico-economic, care garantează libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a capitalurilor între statele membre.
În general, reglementările europene „forțează” România la progres ... Fondurile europene pe care România le-a folosit și le poate folosi în următorii ani sunt un mare avantaj de care nu am fi beneficiat dacă am fi rămas în afara UE.
Suntem la un pas să aderăm la Spațiul Schengen
În aceste zile va fi luată o decizie pentru mult-așteptata aderare la Spațiul Schengen. Acest lucru ne va permite să călătorim în toate țările UE fără niciun control la frontieră, exact cum o facem dintr-un județ în altul. Un avantaj major va fi pentru transportatori: TIR-urile nu vor mai aștepta ore în șir la graniță pentru control. Și nu în ultimul rând, România ar putea atrage mai mulți investitori străini.
Moneda EURO rămâne un vis, dar poate e mai bine aşa
Deși este stabilit și anunțat ca un obiectiv major pentru țara noastră, România nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii necesare intrării în zona euro, potrivit raportului de convergenţă din 2022 al Comisiei Europene, care stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condiţiilor necesare pentru aderare.
Având în vedere problemele economice majoare actuale ale întregului continent – creșteri explozive de tarife la energie, inflație, conflicte armate la granițe -, păstrarea unei monede naționale și a unui spațiu de manevră în ceea ce înseamnă cursul de schimb reprezintă un avantaj suplimentar în depăşirea crizei.
În același timp însă, intrarea în clubul select al statelor care au euro ca monedă oficială ar aduce în România o stabilitate mai mare a prețurilor și dobânzi mult mai mici la credite. În plus, ar proteja datoria publică, dar și o parte din puterea de cumpărare a românilor de riscul valutar.
România a avut o creștere economică explozivă, de 800%, cea mai mare din Europa
Evoluția PIB (Produsul Intern Brut), care arată câtă valoare adăugată produce un stat într-un an, a crescut exploziv în ultimii 20 de ani, cu aproape 800%. Este cea mai mare creștere economică din Europa, din ultimele două decenii.
Dacă în 1990 aveam un PIB de circa 30 de miliarde de euro, astăzi a ajuns la 284 de miliarde de dolari, de aproape zece ori mai mult.
Cum era de așteptat, cea mai mare creștere s-a înregistrat după aderarea la UE. în 2021 am depășit în valoare absolută țări cu vechime în Uniunea Europeană, precum Grecia și Portugalia.
Suntem poporul cu cei mai mulți proprietari din Europa
Românilor nu le place să stea în chirie, ci preferă să cumpere casele în care locuiesc. Din acest punct de vedere suntem – procentual vorbind – cel mai mare popor de proprietari de imobiliare din Europa. După un început timid în anii ’90, numărul de locuințe date în folosință a crescut vertiginos, remarcându-se aici zonele București-Ilfov, dar și Timiș, Cluj și Iași. În prezent, se simte un blocaj pe piața imobiliară, tranzacțiile fiind în scădere, așteptându-se, de asemenea, și scăderi de preț.
Casele noastre sunt tot mai bine dotate
După achiziționarea unei locuințe urmează și dotarea acesteia cu bunuri de folosință îndelungată. Calitatea vieții este dată și de folosirea la scară largă a combinelor frigorifice, a mașinilor de spălat rufe, a aragazelor, a aspiratoarelor, a televizoarelor, etc. Cel puțin în cazul mașinilor de gătit, proporția dotării gospodăriilor este de aproape 100%.
Înmatriculările de mașini au crescut după aderarea la UE
Românilor le plac mașinile... noi sau second hand, și acestea sunt văzute ca un etalon al bunăstării. Vedem care a fost evoluția înmatriculărilor din 2000 până în 2021. În anul 2007 observăm o creștere semnificativă a înmatriculărilor care poate fi explicată prin aderarea la Uniunea Europeană, care a eliminat toate barierele în ceea ce privește importul de mașini. Cel mai slab an a fost 2011, din cauza crizei economice din anii precedenți, care a eliminat autoturismele de pe lista achizițiilor românilor.
Călătorim liber în toată lumea
După Revoluție, românii au fost unii dintre cei mai avizi turiști din lume. Având și avantajul de a călători liber în Uniunea Europeană (din 2007), city break-urile și vacanțele în toate colțurile lumii au devenit o obișnuință pentru fiecare român. Poți găsi oricând români la Paris, Barcelona, Londra, Roma sau pe plajele de tot continentul, iar Thassos este aproape pământ românesc... Nu e ieșit din comun să mergi în Dubai, Thailanda sau pe continentul nord-american.
Dar, turismul intern a rămas „de bază”... cele mai atractive destinații sunt stațiunile de pe litoralul Mării Negre, Bucureștiul și celalte orașe mari, stațiunile balneare și montane și Delta Dunării. Până la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și numărul de turiști străini a fost tot mai mare, și ca urmare a creșterii nivelului de siguranță pe care țara noastră îl oferă. Mai avem de lucru, încă, mult la calitatea cazărilor și a serviciilor...
Haideți să vedem și unele dintre cele mai frumoase locuri din România:
Avem unele dintre cele mai spectaculoase festivaluri din lume
Românii știu să se și distreze... un tip special de turism este cel de concerte. Iar aici România a punctat fenomenal prin mari festivaluri care au intrat în topul celor mai dorite evenimente de gen din lume – UNTOLD, NEVERSEA, ELECTRIC CASTLE.
Festivalul UNTOLD a adus și în 2022 cei mai buni DJ-i și producători din lume în România. 6 din top 10 cei mai buni DJ-i ai planetei, top realizat de publicația DJ Mag și publicat în cadrul show-ului Top 100 DJs, au făcut show-uri memorabile în această vară pe Cluj Arena, la unul dintre cele mai mari festivaluri din lume. Este vorba de David Guetta, Dimitri Vegas & Like Mike, Alok, Steve Aoki, Don Diablo și Oliver Heldens, care au fost headlineri la cea de-a șaptea ediție UNTOLD, în 2022, și își păstrează pozițiile de top la nivel mondial. Așa a fost anul acesta la UNTOLD:
Mâncăm mai bine și mai sănătos
O alimentație bogată și diversificată este baza unei vieți sănătoase. Consumarea diferitor alimente aparținând grupurilor alimentare de bază - carnea, ouăle și legumele, lactate, fructe și legume, pâinea, grăsimi și dulciuri – este o necesitate stringentă.
Care sunt alimentele de bază și în ce cantități le consumă lunar românii, vedem în infograficul de mai jos.
Selectează în meniul graficului de mai jos categoria de alimente care te interesează.